Traducere de Octavian Cocoş
Două delicii noi în faţă-aveam
Sfinte şi dulci şi pure, negreşit,
Din cea de-a noua sferă le-am primit,
Căci Zeii toţi ştiau ce îmi doream.
Întâi, un blând Cimpoi grăbit vedeam,
Dar şi-un Străin cu capu-n piept proptit,
Oftând; Cimpoiul iarăși a jelit
Şi cum gemea Străinul auzeam.
O, tu, Cimpoi, ce inima mi-ai luat –
O, tu, Străin ce cânţi şi m-ai vrăjit,
O, tu, Cimpoi, stăpân adevărat –
Străin care din nou m-ai răscolit –
Eu n-am putut s-aleg şi imediat,
Cu inima la voi am renunţat.
vezi mai multe poezii de: John Keats
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.